Dunarea este cel de al-II-lea fluviu ca marime din Europa dupa Volga si al 26-lea in lume. Ea izvoraste din muntii Padurea Neagra(Germania) si strabate 10 tari si 4 capitale ale Europei. Dunarea are trei brate de revarsare : Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe.

Chilia este cel mai lung brat avand o lungime de 120 de km si este folosit pentru navigatie. Sulina are o lungime de 64 de km, iar Sfantul Gheorghe 70 de km.

Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Dunarea (avand o lungime de 2860 de km) formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Delta Dunarii este situata in S-E Romaniei si are o lungime de 4170 kmp din care 3445kmp (82%) se gasesc pe teritoriul tarii noastre, iar restul de 18% se afla in Ucraina.

Delta Dunarii este denumita si “Tara Apelor” si este un unicat in Europa prin flora si fauna sa.

FLORA

Vegetatia este reprezentata in special de stuf (gigantul baltilor) ce ajunge la 6m inaltime si este principala bogatie a deltei, plaur, adica insule plutitoare formate prin impletirea radacinilor de stuf si papura, pe care le deplaseaza curentii. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful se dezvolta aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica etc. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca si vulpea.

Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.

FAUNA

Fauna, prin bogatia si varietatea ei, a facut din delta un adevarat “paradis al pasarilor”. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Putem enumera astfel: flamingo care vin din Delta Nilului, pelicani, lebede, lopatari, apoi berze, rate si gaste salbatice, lisite, starci, egrete, cormorani, pasari rapitoare – acvila, codalbul, vulturul alb etc.

Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur), precum si gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului. In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul.

Numeroase sunt si mamiferele: vulpi, lupi, mistreti, cerbi, nurci, vidre, iepuri, bizami, hermine albe.

Foarte importanta este bogatia de peste a Deltei. In cele peste 20 – 25 de Km patrati de lacuri si canale din Delta traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei. 50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii.

Pentru ocrotirea florei si faunei rare s-au creat o serie de rezervatii si zone de refugiu, care insumeaza cca. 40.000 de hectare.

CLIMA

Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna între 88 – 84% la Gorgova si 89- 85% la Sulina si Sfantul Gheorghe, iar vara, între 69 – 71% la Gorgova si 77 – 80%, la Sulina si Sfantul Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai in iernile mai aspre.

Vanturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vant inregistrandu-se iarna si in sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform in spatiul Deltei Dunarii. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor.

Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei fiind vazuta drept monument al naturii protejat de UNESCO.

POPULATIA SI ASEARILE

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.

Tulcea: poarta de intrare in Delta, avand sub 100 000 de locuitori este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu ¾ din productia interna de peste.

CONCLUZIE

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

In prezent Delta Dunarii este amenintata cu disparitia multor specii de flora si fauna datorita proiectului initiat de Ucraina de construire a canalului Bistroe. Ucraina a demarat acest proiect sub pretextul ca asa vor reduce cheltuielile de navigare si somaj ale statului.

GALERIE FOTO